miercuri, 29 februarie 2012

Imi este dor de trecut?

   Se spune ca nu trebuie sa traiesti in trecut, se spune ca viata merge innainte si ca cel mai bine este sa ne gandim la ce va fi ci nu la ce a fost ... Dar ce facem cu amintirile placute, ce facem cu tot ceea ce ne-a format, tot ceea ce a facut din noi ceea ce suntem azi ... Nu traiesc in trecut, desi uneori asa pare, insa uneori imi este dor de experientele pe care le-am avut, imi este dor de verile petrecute pe Valea Topologului alaturi de prietenii din copilarie, imi este dor de mersul in padure dupa mure sau alune si de jocurile pe care le jucam, imi este dor sa stau iar alaturi de o familie cu 7 copii si sa mananc din aceeasi farfurie cu ei fara sa imi pese ca nu este igienic ... imi este dor de zilele de vara senine si vesele, zile in care nu aveam decat o singura grija ... sa imi traiesc copilaria ...

  Imi este dor de serile de toamna tarzie cand la Constanta stateam pe treptele casei si povesteam alaturi de ea, imi este dor sa pierd iar zile intregi gatind la ea sau la mine si de comicul situatiei cand unul dintre noi nu ajungeam la cursuri iar diriga' ne intreba pe cel ce era prezent dintre noi de ce celalalt nu este la scoala ...
  Imi este dor de inocenta pe care o aveam cand am ajuns in Bucuresti, imi este dor de bucuria ce am simtit-o cand am mers prima data la Brasov, imi este dor vinul baut pe covor la lumina lumanarilor si la promisiunile ce nu le-am onorat (imi pare rau ca nu am fost eu cel care sa iti aduca adevarata fericire in viata, insa stiu ca exista cineva care e bucura de tine si incearca sa iti aduca fericirea, si asta ma bucura).
  Imi este dor de mersul imbratisati pe plaja, imi este dor de zilele in care ne uitam imbratisati la filme sau ne plimbam prin parc cu cainele ... Imi este dor de "Hai mai Narcis!", imi este dor de serile lungi de iarna pe care le petreceam cu cei ce credeam ca ne sunt prieteni, nu era asa, ereau prieteni, dar doar ai tai. Imi este dor de emotia pe care am avut-o cand am mers prima data la Constanta, imi este dor de nisipul fierbinte din Vama Veche, imi este dor de diminetile in care tu gateai ... Am inteles ca statul impreuna ne facea rau si am inteles ca e mai bine asa, am inteles ca suntem atat de diferiti si ca nu rezonam unul cu celalalt incat ajunsesem sa ne facem rau si nu era bine ... Nu imi este dor de ultima perioada, insa am invatat ceva si cred ca si tu stii asta ...
  Imi este dor de o plimbare cu bicicleta in dimineata in care orasul doarme dupa o noapte agitata ...
  Imi este dor sa iti arat Bucurestiul, sa vezi frumusetea celui mai gri oras din Romania, imi este dor sa iti simt bunatatea sufletului si caldura trupului.
  Imi este dor ce acel zambet minunat ... offf cat de frumoasa a fost dimineata aceea in care m-am trezit cu zambetul tau alaturi ... As vrea, daca citesti aceste randuri, sa realizezi cat de bine mi-a facut zambetul tau si faptul ca nu ai fost doar un fir de praf trecator prin viata mea ...
   Imi este dor de diminetile in care stateam la cafea in bucataria fara scaune, de vinul pe care il desfaceam la orice ora din zi si din noapte, de felul in care cand ajungeam acasa vorbeam despre noi si de cat de fascinati se uitau cei din exterior la tot jocul nostru de cuvinte, cum cei care erau invitati la noi se simteau pentru cateva minute in plus, nu se mai integrau in peisaj si imi este dor de acel moment in care m-ai tinut de mana tot drumul din club pana acasa ... m-a ajutat enorm ... iti multumesc ...
  Imi este dor de tot ceea ce a fost frumos in viata mea si stiu ca la aceasta frumusete au contribuit atatia oameni ... Imi este dor de oamenii care nu mai sunt in viata mea, imi este dor de ei cei care m-au ajutat sa fiu si sa devin EU ...
  Dar astea sunt doar amintiri, sunt lucrurile frumoase care mi s-au intamplat de-a lungul vietii, sunt doar o mica parte caci sunt mai multe lucruri frumoase ce s-au intamplat ...
   Acum ma pregatesc de alte experiente ... cred ca toata viata este o continua experienta ... Si desi imi este dor de unele lucruri din trecut, sunt pregatit pentru ce va urma ...
  Chiar daca uneori imi este dor ...

5 comentarii:

  1. foarte frumos articol! oare nu-ti este dor si de extraordinarele experiente care te mai asteapta? e bine sa ai amintiri speciale si sa-ti aduci aminte de ele, dar ele sunt si pregatirea pentru cele care vor mai veni... ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. ooo ... cu siguranta tot ceea ce mi se intampla/ni se intampla sunt pregatitoare pentru viitor ... insa nu are cum sa imi fie dor de ceva ce nu s-a intamplat ... insa astept sa savurez viitorul ... sa zicem ca viitorul este ca o savarina cu multa frisca ... si nu imi ramane decat sa i simt gutul ... cu siguranta vor fi si alte expriente frumoase si cu iguranta i tu vei fi partas ... la unele deja eti sau ai fost :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :D
      eu zic ca se poate sa-ti fie dor de ceva, ce nu s-a intamplat... poate s-a intamplat intr-un vis!? sau intr-o fantezie!? ;)))

      Ștergere
  3. frumos...mi-am adus aminte de nite oameni frumosi de care uitasem:)

    RăspundețiȘtergere

Citeste si ...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Spune NU drogurilor!

7 Seri Bucuresti

Metropotam

Adopta un catelus