joi, 23 mai 2013

30




 Postul asta despre 30 e un post inceput si reinceput de cateva ori, insa niciodata neterminat ... asadar, tinand cont si de faptul ca azi mi s-a atras atentia ca a trecut ceva vreme de cand nu am mai scris ceva, cred ca este momentul sa scriu despre 30 ...
   Pentru unii 30 poate este doar o cifra, pentru altii 30 poate reprezenta un prag psihologic ... pentru mine 30 reprezinta varsta la care inca caut sa ma regasesc, varsta la care visez la fericirea absoluta si nu in ultimul rand, poate, primul moment major din viata in care imi fac bilantul ... cum au fost si ce am invatat din primii 30 de ani ...

   Tin sa va spun ca cu putin innainte de "marele prag" nu eram in cea mai buna forma, prietenii stiu la ce ma refer, eram fara job, singur si ca sa fie totul ok cineva drag mie imi mai si spune "nu vreau ca la 30 de ani sa ajung ca si tine, fara job si singur" ... insa ceea ce nu stia acel om drag mie este faptul ca eu am langa mine, si acum o sa citez o alta amica extrem de draga mie, "sunteti niste oameni tare frumosi si este minunat cum reusiti sa umpleti sufletele de bucurie si zambete calde".
   In primii 30 de ani am invatat sa traiesc, in primii 30 de ani am plans de fericire si mi-am pus tot felul de intrebari existentiale, in primii 30 de ani am visat sa fac inconjurul lumii pe role sau bicicleta, am visat sa invat sa cant la chitara si multe alte vise ce au prins aripi si au zburat ... insa cel mai important este faptul ca in primii 30 de ani am reusit sa adun in jurul meu cei mai minunati oameni ce ii poate avea cineva langa el ... iar oamenii astia au reusit ca la momentul 30 sa ma faca sa plang de fericire si sa ma intreb daca merit eu ceea ce mi se intampla ... nu am un raspuns, insa tind sa cred ca da, merit ceea ce mi se intampla :P
  Cu siguranta la 30 de ani nu sunt cu mult mai matur decat la 20, insa par. Imi pun o grămadă de intrebari la care nu pot să răspund, am multe vise şi inca nu ma tem de viitor ... la 30 de ani nu mai contează ce părere au ceilalţi despre mine caci la 30 viata incepe si are si mai multa savoare decat in primii 30 de ani.


P.S.: ... la 30 de ani prietenii mei mi-au pregatit o petrecere surpriza si au avut grija sa fiu fericit ... la 30 de ani am realizat ca daca familia in care ne nastem nu o putem alege( aici ma refer si al alte rude nu doar la parinti), prietenii sunt aceea familie ce ne-o construim singuri ... si eu am reusit sa imi construiesc cea mai tare familie ... la 30 de ani pot spune ca sunt un om norocos si fericit ... va iubesc guys >:D< ...
  

2 comentarii:

Citeste si ...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Spune NU drogurilor!

7 Seri Bucuresti

Metropotam

Adopta un catelus